Am fost, sunt, voi fi copil…

Am fost, sunt, voi fi copil

Astăzi este o zi,

Pentru cei mai mulți copii,

Una chiar de sărbătoare,

De care adulții își mai amintesc oare?

Că-n zilele copilăriei,

Când nu există dușmănie,

Invidie și ură,

Și nu trăiau în lumea aceasta dură;

Ci trăiau în armonie,

Zâmbete și bucurie,

Într-o lume de poveste,

Unde grijile nu-și dădeau de veste.

Astăzi de ar mai fi la fel,

Toate s-ar întâmpla în alt fel.

Nu am cere argumente,

Printr-o simplă întrebare,

De ce? asta o fi oare?!

Că nu sună ca-n copilărie,

Pe un ton de armonie,

Când întrebam a cunoaște,

Când nu înțelegeam deloc,

Ce se petrece în acel loc ,

Sau doream argumentarea,

Crezând că noi vom găsii calea;

Astăzi nu cunosc cărarea,

Am pierdut și îndrumarea?

Astăzi de-ncerc să găsesc,

Trebuie doar să gândesc,

Că nu găsesc nimic în toate,

Nu de toate în nimic,

Așa cum era, când eram mic;

Astăzi sunt doar șoapte;

Și nu le ascult, mergând doar mai departe,

Că răsfoind o carte,

Precum aceea poveste,

Te uiți, iar în oglindă și vezi că ai crescut,

Cu ce ai crescut?

Și-o întrebare, oprește;

E simplu, gândește.

Precum o floare, e nevoie de esențial, grăiește!

Soarele ce-ți luminează calea,

Părinții ce-ți oferă mângâierea,

Dar necondiționat dragostea părintească!

O fi copilul o lucrare dumnezeiască?

Atunci când crești ce vor primii ai tăi părinți?

Răsplata ce o merită din plin,

Ori pedeapsa ce e un pocal de vin,

Atunci când bei te va scoate doar din minți.

De ar fi doar cele spuse,

Ar fi ușor a găsii scuze.

Dar aș vrea să râd, măcar să mai zâmbesc,

Atunci când mă întâlnesc,

Cu ființe vii

Și să nu devii,

În funcție de oameni,

Ceea ce nu vei fi.

Copil fiind,

Zâmbeam,

Râdeam,

Privind,

Pe cei din jur,

Cei din împrejur.

Dar astăzi s-a schimbat,

Și-ncă se mai schimbă, întrebat,

Ce suntem de fapt?

Acesta e un fapt,

Copii fiind, acum la maturitate,

Suntem mesajul din trecut, ce se transmite mai departe.

Chiar de ne e greu, ne o fi ușor,

De ar fi pe cer numai un nor,

Un lucru nu trebuie să uităm,

Atât timp cât trăim…

Copii am fost, copii vom fii,

Până când vom murii!

P. S. : Constantin Brâcuși

„Când nu mai suntem copii, suntem deja morți.”

Anunțuri

~ de IVA Ideas pe 1 Iunie 2011.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: