Am fost, sunt, voi fi copil…

Am fost, sunt, voi fi copil

Astăzi este o zi,

Pentru cei mai mulți copii,

Una chiar de sărbătoare,

De care adulții își mai amintesc oare?

Că-n zilele copilăriei,

Când nu există dușmănie,

Invidie și ură,

Și nu trăiau în lumea aceasta dură;

Ci trăiau în armonie,

Zâmbete și bucurie,

Într-o lume de poveste,

Unde grijile nu-și dădeau de veste.

Astăzi de ar mai fi la fel,

Toate s-ar întâmpla în alt fel.

Nu am cere argumente,

Printr-o simplă întrebare,

De ce? asta o fi oare?!

Că nu sună ca-n copilărie,

Pe un ton de armonie,

Când întrebam a cunoaște,

Când nu înțelegeam deloc,

Ce se petrece în acel loc ,

Sau doream argumentarea,

Crezând că noi vom găsii calea;

Astăzi nu cunosc cărarea,

Am pierdut și îndrumarea?

Astăzi de-ncerc să găsesc,

Trebuie doar să gândesc,

Că nu găsesc nimic în toate,

Nu de toate în nimic,

Așa cum era, când eram mic;

Astăzi sunt doar șoapte;

Și nu le ascult, mergând doar mai departe,

Că răsfoind o carte,

Precum aceea poveste,

Te uiți, iar în oglindă și vezi că ai crescut,

Cu ce ai crescut?

Și-o întrebare, oprește;

E simplu, gândește.

Precum o floare, e nevoie de esențial, grăiește!

Soarele ce-ți luminează calea,

Părinții ce-ți oferă mângâierea,

Dar necondiționat dragostea părintească!

O fi copilul o lucrare dumnezeiască?

Atunci când crești ce vor primii ai tăi părinți?

Răsplata ce o merită din plin,

Ori pedeapsa ce e un pocal de vin,

Atunci când bei te va scoate doar din minți.

De ar fi doar cele spuse,

Ar fi ușor a găsii scuze.

Dar aș vrea să râd, măcar să mai zâmbesc,

Atunci când mă întâlnesc,

Cu ființe vii

Și să nu devii,

În funcție de oameni,

Ceea ce nu vei fi.

Copil fiind,

Zâmbeam,

Râdeam,

Privind,

Pe cei din jur,

Cei din împrejur.

Dar astăzi s-a schimbat,

Și-ncă se mai schimbă, întrebat,

Ce suntem de fapt?

Acesta e un fapt,

Copii fiind, acum la maturitate,

Suntem mesajul din trecut, ce se transmite mai departe.

Chiar de ne e greu, ne o fi ușor,

De ar fi pe cer numai un nor,

Un lucru nu trebuie să uităm,

Atât timp cât trăim…

Copii am fost, copii vom fii,

Până când vom murii!

P. S. : Constantin Brâcuși

„Când nu mai suntem copii, suntem deja morți.”

Timp… amintiri… stări…

Bilanț de august

 

August, luna lui cuptor,

Luna cu un singur dor,

Petrecută în căldură,

Transipirația se adună,

Gândurile se risipesc,

Clipele mă amăgesc,

Iar stările ce le trăiesc,

Nu mă fac să mai gândesc.

Totul pare un delir,

E o poveste fără fir,

Căci zilele toate trecute,

Nu leagă cele petrecute.

Veștile vin și pleacă,

Uite așa timpul trebuie să treacă;

Din clepsidră să se scurgă,

Clipele, ce teama îmi alungă,

Când răsăritul cel privesc,

Vreau acum ca să vorbesc;

Dar privesc acum la apus,

Și luna asta s-a dus.

 

P. S. : O lună a trecut, o linie a fost trasă, o clipă rămasă, una pierdută, o poezie a fost ștearsă din gând și așternută pe hârtie.

Samurai X: Trust and Betrayal

Japonia, ultimii ani ai shogunatului, o poveste romantică și tragică din această perioadă.

Shinta un orfan vândut ca sclav, râmăne singurul supravețuitor dintre sclavi în urma atacului a unor bandiți, datorită lui Hiko, un samurai rătăcitor. Fiind un maestru a unui stil vechi de mânuire a sabiei, se hotărăște să-l învețe pe Shinta, schimbându-i numele în Kenshin, un nume demn de un samurai.

Cu trecerea anilor, Kenshin, acum un „criminal” în slujba revoluționarilor (manslayer), căpătă în urma unei lupte cu Kiyosato Akira, logodnicul lui Yukishiro Tomoe, prima jumătate din cicatricea în formă de X. Dupa lupta cu un asasin, trimis pentru al asasina pe Kenshin, acesta o întâlnește pe Tomoe, viitoarea nevasta a acestuia; atunci când este decoperit că este asasinul din umbră al revoluționarilor, iar viața îi este în pericol. Acum trimis într-o locație sigură și ținut ca un luptător de elită în rezervă, Kenshin va învăța ce înseamnă încrederea, dar și trădarea, atunci când va căpăta și celălaltă jumătate din cicatricea în formă de X.

P. S. : Începutul protagonistului din serialul anime, cu același nume, aceasta fiind o serie în patru acte, dezvăluind povestea din spatele cicatricei în formă de X.  Pe lângă asasinate, lupte la limită, vom avea parte de dramatism și tragedie; plus că vom avea ocazia să vedem cum se obișnuia în aceea vreme să se organizeze o revoluție și felul cum acționau ambele tabere: membrii shogunatului și revoluționarii.

Notă: 9.5/10

Peacemaker Kurogame

O poveste cu samurai și despre samurai, onoare și răzbunare. Personajul principal este Ichimura Tetsunosuke, energic, mic de statură și foarte copilăros, în vârstă de 15 ani. El împreună cu fratele lui mai mare, Tatsunosuke, râmân orfani după ce părinții sunt omorâți fără milă de un ucigaș. În timp ce Tetsunosuke vrea să se răzbune pentru moarte părinților, fiind singurul rămas în viață care sție cum arată ucigașul, fratele lui vrea să fie un pacifist. Ambii ajung în organizația Shinsengumi, Tatsu fiind un contabil pentru organizație, pentru a avea un câștig acceptabil, Tetsu ajunge ca servitor, dar dorind să fie soldat, pentru a se răzbuna. Pe parcursul poveștii vom vedea cum Tetsu va trece prin mai multe teste, pățănii și sesiuni de antrenament, înainte de a putea mânuii o katană adevărată.

P. S. : Un anime care păstrează multe elemente istorice din ultima parte a shogunatului, cum ar fi grupul militar Shinsengumi și câteva personaje care chiar au participal la revoluția din Kyoto. Din punct de vedere narativ povestea se axează în principal pe povestea lui Tetsunosuke, dar și pe felul cum acționau membrii grupului Shinsengumi. Este un anime plin de scene amuzante, dar și de dramatism și aventură. Chiar dacă unele episoade sunt amuzante, unele conțin scene macabre și exces de violență, care nu sunt recomandate anumitor categorii de vârstă.

Notă: 8/10

After.Life

În urma unui accident de mașină, Anna Taylor (Christina Ricci) se trezește și descoperă că este pregătită pentru înmormântare de către directorul Eliot Deacon (Liam Neeson). Fiind confuză, dar mai mult îngrozită de ce se întâmplă, Anna simte că este încă în viață, dar directorul Eliot îi spune acesteia că a murit si că acesta are capacitatea de a vorbii cu morții. Eliot este singura șansă a acesteia de a o ajuta să facă trecerea în celălaltă lume. Dar totul nu pare a fi doar un vis ci doar o realitate pentru Anna, încercând să scape de acest coșmar. Prietenul ei, Paul Coleman (Justin Long), în urma interzicerii vederii cadavrului de către Eliot, începe să-l suspecteze pe acesta, că nu e ceea ce pare a fi în realitate.

P. S. : Filmul tratează o temă foarte interesantă, viața după moarte și demonstrează mai mult psihologic că unii oameni sunt încă morți chiar dacă sunt încă în viață. Se mai prezintă în mare parte și selecția pe care o face natura în ceea ce privește oamenii pe care-i ține în viață, șansa pe care le oferă la un punct din așa zisa viață. Ceea ce ne râmâne până la urmă este să ne acceptăm moartea atunci când va suna ceasul și trecerea în celălaltă lume.

Notă: 9/10

Transformers: Revenge of the Fallen

Dacă primul film a fost un succes, din orice punct de vedere, la numai doi ani, revin în forță cu continuarea poveștii, vechii rivali Optimus Prime (voice Peter Cullen) și Megatron (voice Hugo Weaving). Primul film s-a terminat cu victoria autoboților și cu scoaterea din funcțiune a lui Megatron. La numai doi ani, după cele întâmplate, Optimus împreună cu autoboții rămași și cu armata au format o nouă organizație militară NEST (Networked Elements: Supporters and Transformers), care se ocupă cu eliminarea decepticonilor rămași. În urma unei operațiuni  din Shanghai, autoboții primesc o avertizare din partea decepticonilor, cum că cel învins se va ridica din nou. Dar în tot acest timp Sam Witwicky (Shia LaBeouf) se pregătește pentru o nouă aventură în viața lui, atunci când trebuie să meargă la colegiu. Dar aventura se va transforma într-una de salvare a planetei când informațiile din CUB se transferă în mintea lui Sam, iar Megatron revine pentru a dobândii aceaste prețioase informații. Sam cu ajutorul autoboților trebuie să lupte acum împotriva lui Megatron și a unui nou decepticon, care provine din prima generație de Prime.

P. S. : Dacă primul film ne-a adus clasicii transformers, cel de al doilea continuă povestea într-o manieră mai clasică și aduce în peisaj și o parte din vechea generație de autoboți și decepticoni. Așa cum ne am obișnuit scenele de acțiune și efectele speciale sunt în număr mare în acest film, dar și povestea este mult mai complexă decât în primul. Răzbunarea celor învinși, ne aduce noi autoboți: Arcee, Chromia, Elite One, Sideswipe, Jolt și gemenii Skids și Mudflap, dar și un număr foarte mare de decepticoni. Chiar dacă ne am obișnuit cu acești roboți, povestea și efectele speciale, fac din acest film unul care trebuie văzut, cu toate că „continuările” în ziua de azi nu sunt la fel de bine apreciate ca „originalul”.

Notă: 9.5/10

Prince of Persia: The Sands of Time

Un film făcut după celebrul joc apărut în 2003, cu același nume, ne poartă prin antichitate și ne oferă o poveste persană, cu elemente fantastice. Prințul Dastan (Jake Gyllenhaal), fiul adoptiv al regelui, împreună cu frații lui Tus (Richard Coyle) și Garvis (Toby Kebbell), dar și cu unchiul lor Nizam (Ben Kingsley) hotărăsc să atace orașul sacru Alamut, din cauză că locuitorii orașului vindeau arme inamicilor. Odată cucerit orașul, Dastan capătă în timpul asaltului un pumnal de mare valoare și cu un aspect deosebit, dar și cu o putere ascunsă. În urma celebrării ocupării orașului Alamut și sosirea regelui persan, fac ca situație să fie una prielnică pentru fii acestuia. Dar nu totul decurge cum trebuie, atunci când Dastan, îi oferă tatălui o robă, drept cadou, aceasta fiind otrăvită. În tot acest timp Dastan nu știe ce se petrece, iar regele moare. La scurt timp, acesta fiind considerat asasinul regelui. Ajutat de prințesa Tamina (Gema Arterton), Dastan scapă cu viață din mijlocul armatei persane. În urma unui accident, Dastan află de puterile încredibile ale pumnalului, acelea de a controla timpul. Dar cum toate vin cu un preț, Dastan este nevoit acum să salveze imperiul, în caz de pumnalul va ajunge în mâiniile cui nu trebuie, din cauză că pumnalul este cheia între viață și moarte.

P. S. : Chiar dacă e inspirat dintr-un joc video, la fel ca și în joc, peisajele în care se petrece acțiunea sunt de apreciat, în felul cum au reușii să fie aduse la „viață” aceste ținuturi antice. Povestea diferă în mare parte de ceea din joc, putând fi considerată una alternativă ceea din film. Se păstrează elementele principale, dar în rest cam tot diferă. Am rămas surprins că au reușit să păstreze în mare măsură abilitățile prințului din joc și felul în care folosește pumnalul. Cred că este în mare parte un film reușit, având în vedere că este inspirat dintr-un joc video, de succes.

Notă: 9/10